Interviu cu Lorzii Nordului pe site-ul Romanian Ultras

RoU: - Salutare! Să începem te rog prin a te prezenta.

Radu: Salut, sunt Radu. Am 26 de ani şi sunt din Bistriţa. Sunt suporter al Gloriei Bistriţa şi totodată membru al grupului ultras Lorzii Nordului.




RoU: - Grupul tău s-a format în 2007. Poţi să ne povesteşti pe scurt cum a luat naştere?

Radu: Iniţial titulatura a fost dată unui steag în 2007 la meciul de acasă dintre Gloria şi Atletico Madrid. A fost plimbat prin ţară ca simplu steag de gard pe lângă cele ale brigăzilor oficiale de atunci, în timp devenind un steag ce-i reprezenta pe cei care nu aparţineau vreunei brigăzi. Practic a fost un steag al celor independenţi, cum ne place nouă să zicem. În primăvara lui 2009 a devenit steagul oficial al brigăzii organizate Lorzii Nordului. Primul meci la care s-a făcut prezenţa organizat a fost la Medias, cu echipa locală, Gaz Metan. La meciurile de acasă au fost ceva probleme cu prezenţa în mod organizat, fapt ce ne-a împiedicat o perioadă să activam ca un grup de suporteri. Membri fondatori nu am putea spune că există. A fost ceva de genul “hai sa ne adunăm”. Si ne-am adunat. De comun acord am hotărât practic ca anul infiinţării să ramână 2007, anul primei apariţii a steagului.




RoU: - Care sunt motivele pentru care încă mai susţineţi acest club de fotbal?

Radu: Deşi echipa noastră are o reputaţie destul de pătată în ceea ce priveste metodele de menţinere în Liga 1 de-a lungul anilor ce au urmat promovării în primul eşalon, e totuşi echipa noastră locală. Într-un oraş, sigur, ca şi multe altele din tară în care lumea simpatizează cu echipe mult mai galonate, faptul ca noi existăm şi susţinem Gloria este ceva ieşit din comun. Cu părere de rău, trebuie să recunosc asta. Gloria e a Bistriţei şi noi suntem bistriţeni. E o chestie de suflet, de patriotism local.


RoU: - Mai sunt şi alte grupuri ultra ce susţin Gloria Bistriţa ?

Radu: Momentan scena ultras bistriţeană e saracă. Doar noi activăm ca grup. Desigur, sunt alături de noi mai mereu membri ai fostelor brigazi desfiinţate sau auto-suspendate. Eu unul sper ca în viitor cei de langă noi să iasă în faţă cu un nou grup organizat. De menţionat e faptul că undeva la Tribuna 1 există o aşa-zisă galerie ce “suge” din club de câţiva ani, o dă cu plecăciuni în faţa conducerii şi e preferată înaintea noastră în diverse situaţii.


RoU: - Cine sunt duşmanii vostri ? Dar prietenii ?


Radu: Anumite evenimente neplăcute au dus relaţia dintre noi şi CFR într-o zonă urată. Ei intră la categoria duşmani şi lucrurile nu cred ca se vor schimba prea curand. Prietenii nu pot spune că există la nivel de grup, darămite la nivel de peluză. Mici amiciţii la nivel de persoane există cu băieţi din alte galerii. Merg pe ideea de a lasa loc de bună ziua oriunde mergi şi esti primit frumos şi cu respect. Respectiv, de a scuipa pe cine te scuipă.


RoU: - Cum reuşiţi să vă organizaţi în general ? Mă refer la mesaje, deplasari sau coregrafii dacă este cazul…

Radu: Mă voi referi strict la grupul nostru aici. Fiecare membru are o anumită responsabilitate. Cineva se ocupă de mesaje şi strângerea fondurilor necesare lor, cineva se ocupă de transport în cazul deplasărilor şi desigur, de strângerea finantelor. Suntem asemenea unei echipe de fotbal unde fiecare îşi are postul său.


RoU: - Una dintre problemele fotbalului modern o reprezintă represiunea din partea autorităţilor asupra suporterilor. Poate ne poţi da niste exemple ale represiunii la Bistriţa (interdicţii, mesaje oprite fără motiv la intrare etc.)


Radu: Ne-a fost îngrădit acum ceva vreme accesul în peluza de acasă cu fulare la noi. E cea mai josnică lovitură primită de la clubul nostru. Interdicţii fără motiv au fost şi ele. La un meci jucat la Reghin (la Bistriţa stadionul era în renovare) împotriva Timişoarei, imediat dupa meciul Rapid-Steaua, celebru pentru “cazul bricheta”, au intrat agenţii firmei BGS în mijlocul galeriei bistriţene şi au sustras cu brutalitate un mesaj ironic la adresa patronului Stelei.


RoU: - Care este relaţia voastră cu clubul ?

Radu: De-alungul anilor conducerea nu a dorit existenţa unei galerii numeroase şi care să nu poata fi controlată de către ei. De aici şi multele piedici duse în unele cazuri pană la interdicţii ordonate. In prezent avem discuţii cu conducerea pentru a se ajunge la cel putin un dialog în viitor între noi şi ei. Sperăm ca odata cu înfiinţarea asociaţiei suporterilor să nu mai existe acea răfuială nemotivată sau, dacă există, să ne putem razboi la un nivel legal cu conducerea.


RoU: - Care este opinia ta despre mişcarea ultra în Europa, care este cea mai bună scena din punctul tău de vedere şi care scenă se dezvolta foarte bine în aceasta perioadă?


Radu: Trebuie sa recunosc că nu prea urmăresc constant scena europeană. Insă una din cele mai placute pentru mine e cea nemţească. Ador culoarea şi spectacolul în dauna violenţei. E drept că motivul principal al succesului nemţesc e nivelul de trai, nici nu se pune problema ca Romania să se poată ridica la acel nivel, dar daca nu încercăm minimul necesar e jale cu noi. Nu pot să vă spun care sunt cei mai buni în momentul actual. Fiecare scenă ultra are particularităţile sale şi e deosebită într-un anumit fel.


RoU: - Care sunt planurile voastre de viitor ?

Radu: O problemă cu care ne confruntăm e lipsa oamenilor din peluză. Lumea de la noi încă priveste meciul de fotbal ca pe un film. Mă refer la faptul că urmăreşte ce se întâmplă dar consideră că nu trebuie să se implice. Vom încerca printr-o colaborare cu conducerea clubului să promovăm imaginea Gloriei şi a suporterilor ei prin şcoli. Sper că totuşi un anumit procent din tinerii “culeşi” ca spectatori să ramână pe lângă noi şi să crească cu o anumită mentalitate specifică fenomenului. În paralel se va merge pe promovarea grupului Lorzii Nordului pe plan local prin lipirea de stickere personalizate şi materiale specifice. Pentru a atrage lume care sa fie transformată la un moment dat în suporteri activi e importantă imaginea. Stiu, sună putin comercial ceea ce zic, dar e una din opţiunile pe care ne vom baza pentru a creşte ca număr in peluză. In timp creşterea va veni de la sine.

O alta realizare ce sperăm să o putem definitiva în următoarea perioadă e înfiinţarea unei asociaţii a suporterilor bistriţeni. Ne-am confruntat destul de des cu problema accesului pe unele stadioane din ţară şi chiar si în peluza stadionului nostru, sub formă de grup organizat. E nevoie de acest demers pentru a ne desfăsura în voie sub această formă.


RoU: - Mulţumim pentru interviu, mult noroc în viitor.

Interviul se poate vizualiza si AICI.